Fermele din România, lovite de un fenomen păgubos. Proprietarii de turme de oi ajung să muncească singuri la stână FOTO
0Fermele agricole și zootehnice rămân fără îngrijitori într-un ritm alarmant. Acolo unde criza forței de muncă nu-și găsește rezolvare nici măcar prin importul de muncitori, proprietarii exploatațiilor pun chiar ei mâna la treabă. Un crescător de ovine, de exemplu, este nevoit să trudească la stână cât e ziua de mare, singura soluție pentru a-și menține afacerea pe linia de plutire.
Ferma lui Silviu Marin se află în comuna Balta Albă, județul Buzău, unde creșterea animalelor a rămas una dintre puținele activități generatoare de venit. Deține peste 500 de ovine, pe care le crește singur, de câteva luni, de când i-a plecat ultimul îngrijitor.
„Am constatat că nu este o muncă așa de grea. Dar tot nu mai sunt oameni dispuși să o facă. Trebuie să petreci timpul cu animalele, să le duci la păscut, să le plimbi, să le dai mâncare, să le dai apă. Problema este că mai am și alte activități și nu am suficient timp pentru animale”, ne spune fermierul din Balta Albă.
Silviu Marin a publicat anunțuri de angajare pe rețelele de socializare, a dat veste din om în om că vrea să plătească un cioban pentru a avea grijă de turmă, însă demersul său a fost sortit eșecului. A aflat că mulți dintre vechii ciobani au îmbătrânit ori au murit, iar printre cei tineri nu mai există interes pentru această slujbă. Unii preferă ajutorul social, însă cei mai mulți își găsesc locuri de muncă în alte domenii sau migrează către orașe.
„Nu găsim oameni pentru că nu le mai place munca. Deci, în România am văzut că e o problemă cu oamenii nu numai în sectorul ovine, ci în toate sectoarele, că eu am în agricultură și o fermă vegetală de 130 de hectare, unde și acolo muncesc tot singur. Deci, concluzia, în România s-a pierdut cultul muncii”, mărturisește Silviu Marin, crescător de ovine din Balta Albă.
S-au adunat multe luni de când proprietarul fermei din Balta Albă trudește la stână ca să-și mențină afacerea în picioare. Din cauza crizei forței de muncă, spune buzoianul, niciodată ferma sa nu a fost atât de aproape de marginea prăpastiei ca acum. Doar exporturile îl mai țin în activitate, întrucât pe piața locală cererea pentru carnea de oaie și lactate este din ce în ce mai mică.
„Dacă nu ar fi piața arabă, în secunda următoare aș vinde turma de ovine, pentru că nu ai unde să vinzi marfa. Sunt fermier, dar sunt și om de afaceri. Bun, ca orice om de afaceri îți faci un plan de afaceri, produc și trebuie să și o piață de desfacere. Piața de desfacere din România este foarte slabă”, ne spune Silviu Marin.
Fermele agricole și zootehnice rămân fără muncitori într-un ritm alarmant iar asiaticii par a fi soluția salvatoare și în acest domeniu. Pentru administratorul unei gospodării țărănești din satul Focșănei, comuna buzoiană Vadu Pașii, angajarea unor nepalezi a fost alegerea câștigătoare.
„Noi am avut foarte mulți muncitori din Româniam dar cu ei a fost o experiență neplăcută. Veneau, stăteau două, trei luni, apoi plecau. Eventual ne căutau iarna, când nu aveau ei de lucru în altă parte. Când venea primăvara, plecau. Atunci, am decis să găsim o soluție permanentă. Ne trebuiau oameni care să muncească pe termen lung. Nepalezii lucrează foarte bine, ne înțelegem foarte bine cu ei, sunt conștiincioși”, declară George Fifere, administratorul fermei.
Acolo unde criza forței de muncă nu-și găsește rezolvare nici prin importul de muncitori, proprietarii de animale sunt nevoiți să ia măsuri drastice. Florin Marin, crescător de animale din comuna Țintești, este hotărât să vândă aproape tot efectivul de vite. Deține împreună cu tatăl său peste 25 de vaci și viței, pe care sunt nevoiți să le îngrijească cei doi, fără niciun alt ajutor.
„Le-am programat pe la abatoare și îmi mai rămân puține, de prăsilă. Nu am cu cine să fac treabă și în ultima vreme mi-am dat toate treburile peste cap ca să am grijă de vaci. Nu mai vrea lumea să muncească la animale. Oferim de fiecare om 2.000 de lei pe lună, plus mâncare, un pachet de țigări, o jumătate de țuică pe zi și o bere, dar degeaba. Stă ce stă, apoi pleacă”, ne spune Florin Marin.
Buzoianul este hotărât să-și păstreze însă brânzăria care procesează laptele de vacă. Va colecta materia primă de la un alt crescător de vaci din localitate.
„O să producem brânzeturi cu lapte colectat. Am pe cineva, un văr al tatălui, care ne furnizează lapte. El nu mai are să vândă pentru că și-au bătut procesatorii ăștia joc de el. A venit cu ideea să ne ajutăm, să ne asociem, el neavând altceva ce să facă, iar eu, fără oameni cu care să mă descurc. În câțiva ani, cinci, șase, zece ani, o să ajungem să le arătăm copiilor în carte sau la grădina zoologică cum arată o vacă. În ritmul ăsta, totul se duce jos, se vinde, ori ne ducem afară sau ne căutăm serviciu”, spune Florin Marin, crescător de animale din Țintești.
Criza muncitorilor în agricultură și zootehnie, din România, are mai multe cauze, printre care și emigrarea masivă. Mulți români aleg să caute condiții de muncă mai bune și salarii mai mari în alte țări din Uniunea Europeană. Peste 50.000 de români au plecat anul trecut din țară, cel mai mare număr din ultimii 30 de ani, potrivit Institutului Național de Statistică.
Se încarcă comentariile...
